itasistenta blog

Meniu: Format -> Frames
Bară de butoane: Frames

Cadrele Web (Frames) permit organizarea informaţiilor afişate şi accesul mai rapid la conţinutul unui site, prin divizarea unei pagini în mai multe zone (cadre) pe orizontală şi/sau verticală, fiecare putând afişa independent o altă pagină Web. Fiecare cadru este o fereastră subordonată şi controlată din fereastra principală, putându-se stabili:

• pagina conţinută iniţial;
• numele cadrului, folosit în hyperlink-uri pentru stabilirea destinaţiei (cadrul în care se va deschide fişierul ţintă al hyperlink-ului);
• dimensiunile, exprimate în pixeli sau procente;
• chenare (Borders);
• proprietăţi specifice: redimensionarea cadrului în browser, prezenţa barei de defilare (scroll).

O aplicaţie uzuală pentru cadrele Web este crearea unui cuprins al site-ului, prin care se realizează navigarea rapidă printre capitole sau subcapitole.

Meniu: Tools -> Templates and Add-ins -> Linked CSS

Foile de stil cascadă (CSS – Cascading Style Sheets) reprezintă un mod de definire a stilurilor în care o pagină Web este afişată într-un browser. Prin intermediul CSS se definesc proprietăţile textului (font, stiluri, culori, alinieri), ale imaginilor şi ale altor elemente componente ale unei pagini Web sau ale întregului site.

Comenzile specifice CSS pot fi stocate individual în fiecare pagină sau într-un fişier extern (în acest ultim caz, avantajul constă în gestiunea centralizată a stilurilor folosite, astfel că pentru modificarea aspectului întregului site este suficientă doar modificarea proprietăţilor specificate în fişierul cu stiluri).

Textul alternativ (Alternative Text) este asociat obiectelor şi apare când documentul salvat ca pagină Web este încărcat de un browser. Avantajele textului alternativ:

• apare în locul unei imagini care nu este găsită (lipseşte sau este dată o cale greşită spre sursă);
• înlocuieşte imaginile pentru utilizatorii care au dezactivat afişarea imaginilor în browser;
• este folosit de motoarele de căutare în identificarea unor imagini sau pagini Web;
• este util persoanelor cu deficienţe vizuale care folosesc programe specializate pentru interpretarea informaţiilor de pe ecran.

Textul alternativ se introduce din fereastra de proprietăţi (Properties) a unui obiect, la tab-ul Web.

Meniu: View -> HTML Source

Aspectul unei pagini Web (textul formatat, imaginile aliniate, alte elemente dintr-o pagină Web) se obţine în urma interpretării de către browser-ul Web a unor marcaje specifice limbajului HTML. Pentru a vizualiza aceste marcaje care stau “în spatele” unei pagini Web (codul sursă al acelei pagini) se foloseşte programul Microsoft Script Editor, integrat în suita Microsoft Office, sau orice alt editor de texte (fişierele în format HTML fiind fişiere de tip text).

Editorul de scripturi (Microsoft Script Editor) este un program complex care permite vizualizarea şi editarea codului HTML al unei pagini Web. Programul permite adăugare sau ştergere cod HTML, modificare scripturi Web, funcţii de depanare (debug). Programul este executat prin comanda View-> HTML Source, activă dacă este deschis un fişier de tip pagină Web.

Meniu: Insert -> Web Component

Bară de legătură (Link Bar)

Permite navigarea uşoară între paginile Web ale unui site, oferind legături specificate către pagina anterioară, următoare sau către o pagină de start. Pentru a fi funcţională, pagina Web care conţine bara de legătură trebuie plasată într-un server Web care rulează aplicaţiile Microsoft Front Page Server Extensions 2002 sau Microsoft SharePoint Team Services.

Applet Java (Java Applet)

Applet-ul Java este un program scris în limbajul Java, specific programării pe Web, utilizat pentru adăugarea unui caracter dinamic documentului (animaţii, operaţii cu baze de date etc.). Applet-ul Java poate fi stocat în interiorul paginii Web (buna funcţionare a unor tipuri de applet-uri depinde de plasarea în cadrul codului HTML) sau poate fi stocat într-un fişier extern la care se face referire în cadrul paginii Web.

Scripturi Web (Web Scripts)

Sunt coduri scrise în Microsoft Visual Basic Scripting Edition (VB Script) sau JavaScript, utilizate pentru a crea o pagină Web dinamică. Scripturile sunt executate de browserul Web la încărcarea paginii, având ca rezultat afişarea unor informaţii prelucrate, interpretarea unor evenimente care apar pe obiectele din pagină (controale ActiveX) etc.

Unele scripturi sunt dependente de poziţia în structura paginii; dacă sunt mutate în altă parte în pagină, este posibil să nu funcţioneze corect sau să întoarcă erori când sunt încărcate într-un browser Web.

Vezi şi Securitatea scripturilor Web în documente Office Word 2003.

Alte componente Web

• efecte dinamice: text care defilează (Marquee), buton interactiv;
• căutare pe Web;
• contor pentru vizite.

Meniu: Tools->Options |General| Web Options

Dezactivarea caracteristicilor neacceptate de unele browserele Web

Pagina creată poate fi optimizată pentru Internet Explorer (versiunile 3.0, 4.0, 5.0, 6.0 sau ulterioare) sau Netscape Navigator (versiunile 3.0, 4.0 sau ulterioare), existând câteva opţiuni care se pot alege.

Aspectul diferit al paginii vizualizate într-un browser faţă de cea vizualizată în Word poate fi cauzat atât de salvarea fişierului ca HTML filtrat (anumite informaţii despre formatarea paginii sau alinierea obiectelor se pot pierde), cât şi de tipul browserului (care nu cunoaşte sau nu interpretează la fel anumite marcaje sau parametri). În acest ultim caz se poate bifa opţiunea Disable features not supported by these browsers.

Organizarea fişierelor suport

Toate obiectele inserate în document (forme automate, text artistic, organigrame, grafice, ecuaţii etc.) sunt salvate ca imagini (.gif, .jpg sau .png) pentru a putea fi vizualizate în browserul Web. La deschiderea ulterioară a paginii Web pentru editare în Word, obiectele pot fi din nou editate.

Aceste fişiere suport (imagini, fundaluri, obiecte convertite în imagini, scripturi etc.) pot fi stocate într-un folder (denumit numepagina_files) sau se pot salva în acelaşi folder cu pagina Web. Trebuie însă acordată atenţie la copierea paginii pe un alt computer, pentru că toate fişierele specificate în pagină trebuie copiate odată cu pagina propriu-zisă. Exemplu: fişierul pag1.html va avea folder-ul de resurse pag1_files.

Numele lungi pentru fişiere în general nu mai sunt o problemă pentru sistemele de operare moderne (probleme de incompatibilitate apăreau pentru sistemele vechi, tip MS-DOS). O problemă poate apărea însă la numele fişierelor care conţin litere mari sau simboluri specifice unei limbi. Există sisteme de operare (de exemplu Linux) care fac diferenţa între litere mari sau mici (Windows nu face această diferenţă) sau nu pot accesa fişiere care au simboluri speciale în nume. De aceea este recomandabilă evitarea diacriticelor în numele fişierelor şi utilizarea pe cât posibil a literelor mici.

Codificarea paginii

Codificarea determină modul de reprezentare a unui caracter dintr-un fişier HTML, fiind folosită în special pentru reprezentarea caracterelor internaţionale (atât cele specifice unor limbi – è û å č, cât şi seturi întregi de caractere – asiatice, arabe, chirilice etc.).

Exemplu: În fişierul sursă HTML, definirea tipului de codificare se face cu marcajele <meta>. Pentru limba română un posibil exemplu de codificare este:

<meta http-equiv="Content-Language" content="ro">
<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1250">

În cazul în care un caracter nu este inclus în codificarea standard a textului, el este stocat conform uneia din variantele:

• o entitate de forma &cod;
• o referinţă numerică de forma &#număr; corespunzătoare valorii numerice a caracterului în Unicode (standard dezvoltat de Unicode Consortium în care fiecărui caracter i se alocă mai mult de 1 octet, fiind acoperite astfel toate caracterele din orice limbă scrisă din lume).

Exemplu: Simbolul © (copyright) poate fi exprimat în HTML sub una din aceste două forme: &copy; sau &#169;

Alte setări

• optimizarea paginii în funcţie de rezoluţia monitorului;
• stabilirea fonturilor implicite.