Formatarea la nivel de caracter se referă la:
- corp de literă (Font)
- spaţierea pe orizontală şi poziţia pe verticală (Character Spacing)
- animaţii (Animation)
- chenare şi culori de fundal pentru text (Borders and Shading)
- evidenţiere (Highlight)
Formatarea la nivel de caracter se referă la:
Formatarea paginii unui document Word se referă la:
În timp evoluţia tipografiei a cunoscut multe unităţi de măsură: unele dintre acestea sunt încă folosite, în timp ce altele au dispărut. Faptul că în diverse ţări se folosesc aceleaşi unităţi de măsură, dar cu valori diferite, sporeşte confuzia.
Punctul (point), prescurtare “pt”, este o unitate de măsură ce se referă la înălţimea unui caracter tipărit. Cele mai uzuale valori pentru punct sunt:
- punctul ATA (punctul anglo-saxon), utilizat în Marea Britanie şi S.U.A.;
- punctul Didot, folosit în Europa; poartă numele tipografului francez François Ambroise Didot (1730 – 1804) care a definit sistemul de măsură tipografic bazat pe punct.
Atât în sistemul anglo-saxon, cât şi în cel european, există definită o altă unitate de măsură a lungimii, egală cu 12 puncte. Aceasta se numeşte pica în sistemul Anglo-Saxon şi cicero în sistemul european.
Sistemul anglo-saxon (ATA) | Sistemul european (Didot) | ||
inch (in, “) | 1 inch = 25,4 mm = 72 pt | centimetru (cm) | 1 cm = 10 mm |
point (pt) | 1 pt (ATA) = 0,3513(6) mm | didot point (dd) | 1 dd = 0,376 mm |
pica | 1 pica (ATA) = 12 points (ATA)
= 4,2164 mm = 0,166 inch |
cicero | 1 cicero = 12 dd
= 4,512 mm |
Alte unităţi de măsură:
em – unitate de măsură în tipografie care defineşte raportul între lăţimea şi înălţimea literei, relativ la dimensiunea în puncte a fontului respectiv.
Exemplu: pentru un font de 16 pt., 1 em = 16 pt.
Ca o regulă general acceptată, un font uzual are cap height (înălţimea majusculei) de 70% din em, iar x-height (distanţa dintre linia de bază şi linia de mijloc) de 48% din em.
en – unitate de măsură echivalentă cu jumătate din înălţimea unui font.
Exemplu: pentru un font de 16 pt., 1 en = 8 pt.
Obiective:
TEME
Redactaţi într-un nou document textul următor (preluat de pe site-urile pub.ro şi electronica.pub.ro) conform machetei (modelului) din imaginea ataşată, respectând paşii prezentaţi:
Scurt istoric
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti (“Politehnica University of Bucharest”) este cea mai veche şi prestigioasă şcoală de ingneri din România. Tradiţiile ei sunt legate de înfiinţarea, în anul 1818, de către Gheorghe Lazăr, a primei Şcoli tehnice superioare cu predare în limba română la mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti, care în anul 1832 este reorganizată în Colegiul de la Sfântul Sava.
La 1 octombrie 1864, a fost înfiinţată “Şcoala de Poduri şi Şosele, Mine şi Arhitectură”, care la 30 octombrie 1867 devine “Şcoala de Poduri, Şosele şi Mine” cu durata studiilor de 5 ani.
Sub conducerea lui Gheorghe Duca, la 1 aprilie 1881, instituţia capătă o nouă structură sub denumirea de “Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele”, iar la 10 iunie 1920 a fost înfinţată Şcoala Politehnică din Bucureşti, având patru secţii: Electromecanică, Construcţii, Mine şi Metalurgie, Secţia Industrială.
Din noiembrie 1920 denumirea se schimbă în POLITEHNICA din Bucureşti.
La data de 3 august 1948 a fost înfiinţat Institutul Politehnic din Bucureşti, care cuprindea iniţial 4 facultăţi şi în care, din 1950, au apărut majoritatea facultăţilor actuale.
În baza rezoluţiei Senatului din noiembrie 1992, Institutul Politehnic din Bucureşti a devenit Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti.
Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei s-a deschis în 1953 ca parte integrantă a Universităţii Politehnica din Bucureşti (U.P.B.) şi oferă pregătire în domenii foarte variate: electronică aplicată, telecomunicaţii, dispozitive, circuite şi aparate electronice, tehnologie şi fiabilitate, fizică, domenii ce au devenit suportul în societatea informaţională şi motorul principal din spatele creşterii economice mondiale.
Există câteva direcţii principale de cercetare urmate de facultate: microprocesoare şi microcomputere, proiectare de circuite VLSI, dispozitive şi circuite electronice, sisteme de microunde şi fibră optică, prelucrare digitală a semnalelor (imagini şi vocale), modelare avansată şi proiectare de sisteme electronice asistată de computer, hardware şi software de achiziţie de date, reţele şi sisteme de telecomunicaţii şi transmisii de date, sisteme logice programabile, inteligenţă artificială, calitate şi fiabilitate.
2.1. Formatări generale:
Pagina:
- hârtie – A4 (21 cm x 29,7 cm), orientare – Portret (Portrait)
- margini pagină – sus 2 cm, jos 2,25 cm, stânga 2,5 cm, dreapta 2,5 cm
Caractere:
- titlul: font Arial, dimensiune 13 pt., spaţiere pe orizontală extinsă la 3 pt.;
- text: font Verdana, dimensiune 9 pt.
Paragraf:
- aliniere stânga-dreapta (justify)
- spaţiere verticală la 1,5 rânduri (1.5 lines)
- distanţa primului rând din paragraf faţă de marginea paginii: 1,5 cm
Marcatori:
- formataţi ultimul paragraf din text ca listă cu marcatori şi alegeţi un simbol pentru marcarea paragrafelor; particularizaţi lista astfel: indentare marcator 0 cm, poziţia textului: 0,5 cm;
Chenare:
- chenar vertical (stânga-dreapta) de tip linie simplă, chenar orizontal (sus-jos) de tip linie dublă;
- chenar grafic pentru întreaga pagină
Fundaluri:
- culoarea pentru fundalul textului (vedeţi modelul): Gri-10% (Gray-10%)
2.2. Introduceţi două note de subsol în format numeric (vedeţi modelul) cu următoarele proprietăţi:
- cifra: font Verdana, dimensiune 9 pt., stil bold, culoare roşie (Red); text: font Arial, dimensiune 8,5 pt.;
- nota de subsol 1 va conţine 2 link-uri către site-ul Universităţii Politehnica din Bucureşti (www.pub.ro), respectiv al Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (www.electronica.pub.ro);
- bordura (chenarul) linkurilor va fi de culoare verde (Green) şi va avea lăţimea de 1½ pt.
2.3. Aşezaţi textul pe două coloane şi stabiliţi lăţimea coloanei a 2-a la 2,8″ (inch).
2.4. Introduceţi o întrerupere (sfârşit de coloană) astfel încât textul “Facultatea de Electronică…” să fie aşezat la începutul coloanei a doua.
2.5. Introduceţi în zonele de antet/subsol ale paginii (Header/Footer) următoarele informaţii (conform modelului):
- antet (Header): textele “WORD 2002Aplicaţia 2 “(“Aplicaţia 2″ scris la exponent) şi “§ Laborator SB”
- subsol (Footer): data curentă, numărul curent al paginii şi numărul total de pagini, informaţii care să se actualizeze automat la deschiderea/salvarea documentului.
2.6. Formataţi prima literă de la începutul fiecărei coloane (“U“, respectiv “F“) ca majusculă încorporată (Drop Cap).
2.7. Setaţi întregul text ca fiind scris în limba română. Observaţii referitoare la corectarea textului din punct de vedere ortografic şi gramatical.
2.8. Înlocuiţi automat diacriticele (ş, ţ, ă, â, î) cu literele s, t, a, a, respectiv i. Evidenţiaţi (Highlight) cu culoarea Bright Green toate caracterele “de” din document. Înlocuiţi apoi cuvântul “de” cu cuvântul “DE”.
2.9. Transformaţi prima literă a fiecărui cuvânt în majusculă. Transformaţi toate literele în majuscule. Reveniţi apoi la forma documentului înainte de punctul 2.9.
2.10. Adăugaţi la finalul documentului rânduri până cursorul va trece pe pagina 2. Observaţii referitoare la antetul şi subsolul documentului. Introduceţi pe noua pagină cele 5 rânduri de mai jos astfel încât informaţiile (de tip câmp) să se poată actualiza automat la deschiderea/modificarea documentului (vedeţi modelul):
Document creat la: <data_curentă>
Ultima salvare la: <data_ultimei_salvări>
Dimensiune fişier: <dimensiune_KB> KB
Număr de caractere: <număr_caractere> caractere
Număr de cuvinte: <număr_cuvinte> cuvinte
ÎNTREBĂRI
- De ce anumite texte din document sunt evidenţiate printr-o linie ondulată roşie, chiar dacă am stabilit corect limba în care este scris textul?
- Se poate seta o pagină A4 cu dimensiuni exprimate în inch?
- Cum putem obţine pentru un text alte culori în afara celor standard?
- Se poate introduce o “listă marcată” (Bullets) în “antetul” (Header) unui document?
- Există vreo diferenţă între noţiunile de “subsol” (Footer) şi “notă de subsol” (Footnote)?
Aspect normal (Normal)
Meniu: View->Normal
Buton: Normal View (stânga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Este modul de vizualizare optimizat pentru tastarea, editarea şi formatarea rapidă a textului. Documentul este afişat într-un mod simplificat, fără informaţii ce ţin de macheta paginii (antet/subsol, note de subsol, sfârşituri de pagină, fundaluri, coloane), imagini (ce nu au modul de încadrare Inline – “În linie cu textul”) sau obiecte grafice.
Aspect pagină Web (Web Layout)
Meniu: View->Web Layout
Buton: Web Layout View (stânga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Este modul dedicat lucrului cu pagini Web sau cu documente vizualizate pe ecran. El prezintă documentul aşa cum va apărea într-un browser Web, fiind vizibile proprietăţile unei pagini Web (fără sfârşituri de pagină; se văd culorile de fundal, frame-uri, stiluri; tabelele şi textele sunt încadrate în întreaga pagină, iar reprezentările grafice sunt poziţionate aşa cum apar în browserul Web). Aspectul paginii se adaptează ecranului şi nu corespunde cu pagina tipărită.
Aspect pagină imprimată (Print Layout)
Meniu: View->Print Layout
Buton: Print Layout View (stânga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Acest mod de vizualizare prezintă documentul aşa cum va fi el tipărit, fiind util în operaţii asupra machetei (antete şi subsoluri, aşezarea obiectelor în pagină). Toate elementele documentului (text, coloane, tabele, imagini, orice alte obiecte) sunt afişate în poziţiile în care vor apărea şi pe pagina tipărită. Din acest motiv, modul de afişare Print Layout necesită mai multă memorie şi navigarea prin document poate fi încetinită dacă există o machetare complexă.
Aspect citire (Reading Layout)
Meniu: View->Reading Layout
Buton: Reading Layout (stânga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Shortcut: Alt+R
Scopul acestui mod de vizualizare este deschiderea documentului pentru citire optimă pe ecran. Vizibilitatea este mărită prin ascunderea barelor de butoane inutile în acest mod de vizualizare, iar textul este afişat optim pentru citire prin tehnologia Microsoft ClearType.
Aspect schiţă (Outline)
Meniu: View->Outline
Buton: Outline View (stânga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Acest mod de vizualizare permite o mai bună examinare şi gestionare a structurii documentului organizat pe capitole şi subcapitole. Organizarea şi dezvoltarea conturului (“outline“) documentului sunt facilitate de acest mod de vizualizare, mutarea, copierea şi aranjarea textului fiind făcute prin glisarea titlurilor.
Examinare înaintea imprimării (Print Preview)
Meniu: File->Print Preview
Buton: Print Preview (bara de butoane Standard)
Modul de vizualizare Print Preview este utilizat de obicei înaintea imprimării, dacă dorim să vedem documentul la scară redusă, organizat pe multiple pagini.
Examinare ca pagină Web (Web Page Preview)
Meniu: File->Web Page Preview
Alegând acest mod de vizualizare, Word salvează o copie a documentului curent în format pagină Web şi îl deschide în browser-ul implicit setat. Astfel, documentul poate fi văzut pentru modificări finale înainte de a fi publicat pe Internet.
Scara de vizualizare a unui document (Zoom)
Meniu: View->Zoom…
Combinaţie de taste: Ctrl+mouse scroll
Comanda Zoom stabileşte gradul de mărire în vizualizarea unui document (pentru a se vedea mai bine detaliile, scara se poate mări, iar pentru a vedea mai multe pagini pe ecran, scara se poate micşora). Se pot alege fie diverse trepte de nivel predefinite (200%, 100%, 75%, lăţimea paginii, lăţimea textului, întreaga pagină, multiple pagini), fie un procent la alegere.
Ecran complet (Full Screen)
Meniu: View->Full Screen
Sunt ascunse toate elementele suplimentare (bare de butoane, meniuri, bare de navigare) în scopul de a se vedea cât mai mult din document, pe tot ecranul.
Organizarea ferestrelor
Meniu: Window
Comenzile din acest capitol permit optimizarea spaţiului de lucru, prin vizualizarea documentului pe ecran conform necesităţilor utilizatorului.
Facilităţi:
- comutarea între ferestrele documentelor deschise se face cu combinaţia de taste Ctrl+F6;
- dimensiunile ferestrelor se pot controla din butoanele Minimize, Maximize, Restore sau trăgând de marginile ferestrei documentului activ;
- deschiderea aceluiaşi document într-o fereastră nouă (New Window) – pentru a vedea simultan acelaşi document în două ferestre ce pot fi aranjate oricum pe ecran;
- aranjarea tuturor ferestrelor (Arrange All) – aranjează toate documentele deschise în ferestre separate, aşezate optim pe ecran, astfel încât să acopere întreaga sa suprafaţă şi fără a se suprapune;
- Compare Side by Side with… – comandă pentru a naviga sincron în două ferestre (utilă pentru a vedea de exemplu deosebirile dintre două versiuni ale aceluiaşi document);
- scindarea ferestrei în 2 ferestre orizontale (Split) – operaţie utilă pentru a vizualiza simultan două zone diferite din acelaşi document.
Meniu: File->Save
Buton: Save (bara de butoane Standard)
Shortcut: Ctrl+S
Dacă documentul curent a fost deschis cu comanda Open (era salvat anterior pe disc), operaţia de salvare va suprascrie vechea versiune a documentului cu cea curentă, păstrându-se formatul documentului (tipul său). Dacă documentul este nou creat, el va putea fi salvat fie cu numele generate automat (Doc1, Doc2, …) în formatul ales la creare, fie i se pot schimba numele şi tipul.
Deşi Windows acceptă litere mari sau mici, numele fişierelor nu sunt case-sensitive (fişierul Doc1.doc va suprascrie fişierul doC1.DOC existent în acelaşi folder). Nici hyperlink-urile din paginile Web nu ţin cont de literele mari sau mici din numele destinaţiilor (alte fişiere), însă acest lucru nu mai este valabil în Linux. De aceea, trebuie acordată o deosebită atenţie numelor fişierelor (preferabil litere mici, fără diacritice sau alte simboluri speciale), care de obicei sunt stocate pe servere Web ce rulează sub sistemul de operare Linux.
Salvare cu schimbarea numelui sau a formatului (Save as)
Meniu: File->Save As…
Pentru un document salvat anterior şi deschis cu comanda Open, comanda Save As se poate folosi pentru schimbarea numelui sau formatului. Pentru un document nou creat, comanda Save as funcţionează la fel cu comanda Save, permiţând schimbarea atât a numelui implicit, cât şi a tipului documentului. Comanda Save as permite schimbarea amplasării documentului (alt folder/partiţie de pe discul local sau din reţeaua locală, Amplasări FTP).
Word poate salva documentul şi în alte formate decât cel implicit, în funcţie de filtrele şi modulele (plug-ins) instalate pentru diverse conversii între formate. Salvarea documentului curent se poate face:
- .doc (formatul implicit ales) sau .docx (pentru Office 2007 şi ulterior);
- .dot (Template – şablon) sau .dotx;
- în alte formate, fiind necesară o conversie:
O problemă importantă o reprezintă salvarea compatibilă cu versiunile anterioare ale Word (Word 6.0 / 95 sau Word 97-2003). În acest caz elementele specifice pachetului Office 2003 sunt înlocuite cu o formatare acceptată de versiunile mai vechi, astfel încât documentul să poată fi deschis cu acele versiuni ale programului; astfel, anumite caracteristici vor fi modificate (simplificate), iar cele neacceptate de versiunile mai vechi vor fi eliminate.
Salvarea ca pagină Web
Meniu: File->Save As Web Page…
Word poate fi folosit ca editor vizual pentru pagini Web, deoarece permite salvarea documentului în acest format (.htm sau .html) folosind comanda Save as Web Page. Dacă documentul a fost creat de la început ca pagină Web, salvarea lui se va face implicit în acest format, dar se poate folosi comanda Save as pentru salvarea documentului şi în alt format decât .html.
Formatele specifice în care se poate salva un document ca pagină Web sunt:
- .htm, .html (Web Page)
Fişierul salvat în acest format va conţine absolut toate marcajele necesare pentru vizualizarea documentului într-un browser exact aşa cum apare şi în fereastra Word, cu păstrarea intactă a tuturor funcţionalităţilor elementelor.
- .htm, .html filtrat (Web Page, Filtered)
Salvarea unui document în format pagină Web (.htm, .html) presupune că Word adaugă implicit unele marcaje suplimentare, specifice Microsoft Office, ce asigură că aspectul paginii în browser va fi acelaşi cu macheta documentului Word şi funcţionalitatea elementelor din pagină se va păstra în întregime. Formatul HTML filtrat oferă avantajul unei dimensiuni mai mici a fişierelor obţinute prin eliminarea marcajelor suplimentare, fiind agreat şi de autorii experimentaţi ai paginilor Web pentru care marcajele ce apar în fişier sunt importante; dezavantajul constă în pierderea unor caracteristici sau opţiuni pentru anumite elemente, atunci când o pagină creată cu Word şi salvată ca HTML filtrat este redeschisă în Word.
- .mht, .mhtml (Single File Web Page)
MIME HTML este un standard de includere a tuturor surselor externe (text, imagini, sunete etc.) legate de o pagină Web, într-o singură arhivă. Această încapsulare a resurselor permite publicarea întregului site într-un fişier .mht unic sau trimiterea lui prin poşta electronică (e-mail) ca fişier ataşat (attachment). Formatul a fost introdus în 1999, odată cu Internet Explorer 5.
Meniu: File -> Open…
Buton: Open (bara de butoane Standard)
Shortcut: Ctrl+O
Se pot deschide fişiere create anterior şi salvate pe diverse medii de stocare (hard-disk, CD/DVD, floppy disk), locaţii partajate din reţea sau locaţii FTP (File Transfer Protoocol).
Lista documentelor poate fi filtrată, astfel încât să fie afişate:
- doar fişierele de un anumit tip (ales în caseta Files of type) şi/sau
- doar anumite documente, al căror nume corespunde conţinutului casetei File name. Se pot utiliza simbolurile * (orice caractere, oricâte) sau ? (orice caracter, unul singur):
File name | Fişiere afişate (filtrate) | |
do* | -> | toate documentele al căror nume începe cu literele “do” şi are orice lungime |
d?c | -> | toate documentele al căror nume începe cu litera d, are o lungime de 3 caractere şi se termină cu litera c |
Pentru a deschide simultan mai multe documente din acelaşi folder (selecţie multiplă de fişiere), în fereastra de dialog Open se folosesc tastele Ctrl (pentru fişiere unul câte unul) sau Shift (toate fişierele de la poziţia curentă a selectorului până la indicatorul mouse-ului) în combinaţie cu click stânga al mouse-ului.
Un document mai poate fi deschis (dacă se apasă săgeata derulantă din dreapta butonului Open):
- doar în citire (Open Read-Only), la salvare urmând să primească un alt nume;
- ca o copie a originalului (Open as Copy), primind automat numele Copy of nume_fisier_original.doc;
- într-un browser, dacă este de tip pagină Web (Open in Browser);
- pentru reparare (Open and Repair).
Butonul Tools permite accesul la comenzi rapide, utile în lucrul cu fişiere: căutare, ştergere, redenumire, tipărire, adăugare la favorite, maparea unei partiţii de reţea sau afişarea proprietăţilor fişierului selectat.
Tipuri de documente
Fişierele ce pot fi implicit deschise sunt:
- .doc (Word Documents) – documente Word create în orice versiune Office (Word 6.0 / 95, Word 97-2003), păstrându-se compatibilitatea cu versiunile anterioare;
- .dot (Document Templates) – şabloane;
- .docx – face parte din noul format Office Open XML, un standard ce îmbină facilităţile limbajului XML cu arhivarea în format ZIP (format implicit începând cu versiunea Office 2007).
Folosind diverse filtre şi module (plug-ins) instalate odată cu pachetul Office sau ulterior, Word poate deschide (importa) şi alte tipuri de fişiere:
- .rtf (Rich Text Format) – text îmbogăţit, un tip de fişier ce păstrează informaţii despre formatarea textului – font, dimensiune, stil, culoare, aliniere;
- .txt (extensie tipică pentru fişiere text) – conţin doar text ASCII în clar (Plain Text), fără formatări ale textului sau alte elemente (tabele, coloane, obiecte etc.). Un astfel de fişier text poate fi deschis şi modificat cu orice editor de texte, sub orice sistem de operare (DOS, Windows, Linux/Unix, Mac OS X);
- .htm, .html (pagini Web);
- .xml (eXtended Markup Language);
- fişiere create cu alte procesoare de texte – .wps (Microsoft Works), .wpd (Word Perfect):
- .odt (OpenDocument Text) – face parte din formatul OpenDocument, un format gratuit şi deschis, folosit de programe precum OpenOffice.org, Sun StarOffice, IBM Lotus Notes sau KOffice (Linux), format începând cu versiunea Office 2007.
Meniu: File -> New…
Panou de activitate (Task Pane): New Document
Buton: New (bara de butoane Standard) – pentru documente necompletate (New Blank Document)
Shortcut: Ctrl+N – pentru documente necompletate (New Blank Document)
La lansarea în execuţie, Microsoft Word deschide automat un document nou, gol, ce va purta numele implicit Document1 (temporar, până la prima salvare când i se poate schimba acest nume). Crearea succesivă a noi documente în aceeaşi sesiune de lucru (fără a închide aplicaţia Word) generează nume ale documentelor de forma Document2, Document3 etc.
Un nou document poate fi creat:
- necompletat (“Blank Document“) – este un document gol, bazat pe un şablon global, implicit;
- necompletat, tip XML (“eXtended Markup Language“) sau pagină Web (“Web Page“) – se deschide o pagină goală, ce poate fi salvată în format .xml, .mht, .htm sau .html;
- necompletat, tip mesaj de poştă electronică – va fi lansată aplicaţia Microsoft Outlook, clientul e-mail integrat în pachetul Microsoft Office pentru trimiterea unui mesaj electronic;
- dintr-un document existent (“From existing document“) – comanda este echivalentă cu inserarea într-un document nou, necompletat, a unui fişier existent. Este o cale de a proteja datele din fişierul original, pentru că Word dă un nume nou documentului astfel deschis;
- pe baza unor şabloane specifice (“Templates”) – este creat un document dintr-un şablon ales (altul decât cel implicit, Normal.dot). Extensia tipică pentru un fişier şablon este .dot (Document Template). Şabloanele sunt utilizate pentru crearea rapidă a unor documente tip (scrisori, fax-uri, CV-uri, broşuri, prezentări, calendare, note de comandă, facturi, pagini Web) care păstrează acelaşi aspect general şi trebuie completate doar informaţiile ce se modifică. Utilizatorul îşi poate crea propriile şabloane sau le poate folosi pe cele incluse, situate pe discul local, în locaţiile partajate (share) din reţeaua locală (LAN) sau online (pe site-ul Office Online).
Obiective:
1. Prezentarea principalelor operaţii în gestiunea documentelor Office Word 2003:
2. Moduri de vizualizare a unui document în Office Word 2003
TEME
1.1. Introduceţi textul de mai jos (preluat de pe site-ul wikipedia.org) într-un document Word nou, gol.
Wikipedia este o enciclopedie liberă, dezvoltată în mod colaborativ de către voluntari. Oricine poate edita orice pagină din Wikipedia, astfel încât greşelile sau inadvertenţele pe care le observaţi în articolele despre subiecte care vă sunt familiare vor continua să existe atâta vreme, până când un contribuitor (sau chiar dvs.) decide să le corecteze. De asemenea, este foarte important faptul că Wikipedia este o enciclopedie liberă: licenţa sub care apar toate materialele din Wikipedia garantează faptul că orice contribuţie la Wikipedia este făcută în interes public, fără nici o posibilitate ca vreo persoană fizică sau juridică să-şi însuşească aceste materiale.
1.2. Creaţi în My Documents un folder cu numele grupei. Salvaţi documentul în acest folder, succesiv în formatele:
- .doc (Word Document), cu numele Tema12;
- .rtf (Rich Text Format – Format Text Îmbogăţit) cu numele Tema12. Având acelaşi nume, fişierele vor fi suprascrise?
- .txt (Plain Text – Text simplu) cu numele Tema12. Observaţii la conversia în format Text simplu.
Salvaţi apoi documentul în format Text simplu, dar cu codările:
- Central European (Windows) – numele Tema12_CE
- Unicode (UTF-8) – numele Tema12_UTF8
Observaţi că modul de vizualizare a documentului nu se schimbă. Diferenţele între cele 3 tipuri de fişiere vor fi remarcate la punctele 1.4. şi 1.6.
1.3. Salvaţi documentul ca pagină Web (.htm) cu numele Tema12. Observaţi comutarea modului de vizualizare.
1.4. Închideţi aplicaţia Word (implicit toate fişierele create la punctele 1.2-1.3). Folosiţi Notepad pentru a deschide fişierele de tip .txt, .rtf, .htm şi .doc. Observaţi conţinutul lor.
1.5. Creaţi un nou document Word pe baza şablonului Tema15.dot. Salvaţi succesiv documentul curent cu numele Tema15.doc, apoi tema15.doc (scris cu litere mici). Observaţi proprietatea case-insensitive a sistemului de operare (cele două fişiere au nume identice pentru Windows).
1.6. Folosind programul Microsoft Word, deschideţi fişierele salvate la punctul 1.2 şi transferaţi-le conţinutul în zonele corespunzătoare din Tema15.doc. Ce diferenţe apar?
- Ce mod de vizualizare este indicat pentru documentul în format .txt? Dar pentru .rtf?
- Care sunt programele incluse în sistemul de operare Windows folosite implicit pentru vizualizarea celor 4 tipuri de fişiere (.doc, .rtf, .txt, .htm)?
- Un fişier .doc poate fi deschis cu Notepad?
- Care dintre fişierele de tip .doc, .rtf şi .txt care conţin textul de la punctul 1.1 ocupă cel mai mult spaţiu pe disc? Motivare.
- Cum se pot salva diacriticele într-un fişier text?
Petru cei interesati avem documentatii, cursuri si alte tutoriale de specialitate.