Operanzii care pot fi întâlniţi într-o formulă Excel sunt:
- constante
- referinţe la celule sau domenii de celule
- funcţii
CONSTANTE
Constante numerice
Pot fi numere întregi sau reale, cu sau fără semn (maxim 15 cifre). Numerele pot fi reprezentate cu parte întreagă şi fracţionară (exemplu: 1,234) sau în format ştiinţific, de forma a,bbbE(+/-)cc (exemplu 1,23E+00). Un număr poate conţine şi caracterele speciale:
| Caracter special | Exemplu | Rezultat |
| +, – (semn) | +4 | 4 |
| ( ) (pentru numere negative) | (2) | -2 |
| . , (separator pentru mii şi zecimale) | 1.234,5 | 1234,5 |
| / (simbol de fracţie) | 1/4 | 0,25 |
| $, € (simboluri monetare pentru calcule financiare) | 5€ | 5 |
| % (procent) | 7% | 7% |
| e, E (notaţie ştiinţifică) | 1e2 | 100 |
Data calendaristică şi timp
Formatele de afişare a datei calendaristice şi a timpului se pot particulariza în funcţie de specificul zonei geografice şi de dorinţa utilizatorului. Se pot afişa:
- combinaţii prestabilite de dată, lună şi an (exemple: 01.01.2011, 1-Jan, 1 ianuarie 2011);
- combinaţii prestabilite de oră, minut, secundă (exemple: 10:30, 10:30:15, 10:30 AM);
- combinaţii particularizate de dată calendaristică şi oră (Format -> Cells |Number| -> Custom). Exemplu: dacă formatul celulei este particularizat la “dddd dd.mm.yyyy hh:mm:ss”, valoarea “01.01.2010 15:30″ va fi afişată ca “vineri 01.01.2010 15:30:00″.
Pentru a se putea efectua operaţii cu acest tip de constantă, în formule valorile trebuie afişate între ghilimele duble (“”).
Şiruri de caractere alfanumerice
Litere, cifre, caractere speciale, toate plasate între ghilimele (maxim 256 caractere).
Logice
“TRUE” sau “FALSE” sunt cuvinte rezervate (se scriu ca atare sau pot rezulta din evaluarea unor expresii logice). În formule matematice au semnificaţia de “1″, respectiv “0″.
REFERINŢE LA CELULE SAU DOMENII DE CELULE
Referinţele pot apela celule sau domenii de celule identificate prin cele două stiluri (A1 sau R1C1) sau prin numele lor (Name, dacă le-a fost atribuit un astfel de nume). În formule se pot introduce:
- referinţe la celule din aceeaşi foaie de lucru;
- referinţe 3-D (spre celule din alte foi de lucru);
- referinţe externe (spre celule din alte registre de lucru);
- referinţe la distanţă (spre celule din fişiere ale altor programe de calcul tabelar).
Modul de referinţă poate fi oricare dintre cele 3 disponibile:
- referinţă relativă
- referinţă absolută
- referinţă mixtă
Exemple:
=A1 – referinţă relativă
=Sheet2!A1 – referinţă relativă, 3-D
=MAX(Sheet2!A1:A10) – referinţă relativă, 3-D, la domeniul de celule A1:A10
=SUM([Book1.xls]Sheet2!A1:A10) – referinţă relativă, externă, la domeniul de celule A1:A10
=SUM($A$1,$A$3,$A$5) – referinţă absolută la celulele A1, A3 şi A5
FUNCŢII
Într-o formulă Excel se pot introduce funcţii predefinite sau create de utilizator. Rolul funcţiilor este de a efectua calcule matematice complexe, care nu s-ar putea rezolva prin operatori şi operanzi uzuali. Funcţiile create de utilizator fie realizează calcule care nu sunt acoperite de funcţiile implementate în Excel, fie automatizează acţiuni repetitive (macrocomenzi).
Mai multe informaţii despre funcţii Excel găsiţi în capitolul Funcţii (Functions) în Microsoft Excel 2003.
O formulă poate avea numai un operand (constantă, referinţă sau funcţie).
Exemple:
=10
=A10
=EXP(A10)
